Eu… să iubesc?

Eu vreau ca să iubesc a doua oară
Nimic să-mi fie sfînt,capriciu sau povară,
Să duc în zorii zilei ceas de vară
Şi umerii să-i las să zacă-n glod, afară.

Eu vreau şi să iubesc a doua oară
Să uit ce-i sacru sau ce e profan
Să simt pe mîna-mi goală, într-o doară,
Tandreţea gurii, al gîndului alean.

Eu vreau să mai iubesc a doua oară
Să nu mai fiu uitată-n ani trecuţi
Să simt privirea-ţi că-n zadar mai zboară
Pe lîngă ochi-mi plînşi, opaci, pierduţi.

Eu vreau să tot iubesc şi-a doua oară
Dar anii mulţi au stins suflarea-mi, crunt;
Mă-mbăt, sperînd adesea, cu-apă chioară
Şi nu văd firul anilor, crescînd, cărunt!